ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Bucureşti – un oraş cîrpit. Moştenirea lui Ceauşescu, după cutremurul din ’77: ”lapte de ciment” în fisuri, acoperite cu tencuială: ”Tovarăşi, nu se mai admite nicio reparaţie capitală, fără aprobare!”

O notă din arhivele Securităţii, cu menţiunea Strict secret, din 13 mai 1977, semnată de ministrul de interne Teodor Coman şi înaintată lui Nicolae Ceauşescu, a pecetluit soarta clădirilor afectate de cutremurul din 4 martie 1977. Ele au fost consolidate de mîntuială, mai degrabă cîrpite. Ceauşescu a decis să ignore toate sfaturile ”specialiştilor sovietici” şi americani: din ”patriotism” s-a opus lor şi a decis ca toate lucrările din Bucureşti să fie gata pînă la 23 august 1977. Ca să termine mai repede ”şantierul” din capitală, s-a decis cîrpirea ei. Tencuiala şi injectarea superficială cu ”lapte de ciment” a fisurilor din structurile de rezistenţă şi aplicarea tencuielilor peste toate stricăciunile au devenit, după o şedinţă comună cu specialiştii în construcţii şi activiştii de partid din 4 iulie 1977 acestea au devenit ordinele clare şi ferme ale lui Ceauşescu: Bucureştiul trebuia să fie gata în cinzeci de zile, pînă la 23 august 1977.